 cv2adiModeratorDin: Oradea
Postari: 14928
|
|
klausy a scris:
Salut Adi! Am urmărit acest topic,de fapt cam toate tipicurile tale. Eu am avut o Dacie break din 94,break-urile ma fascineaza. Vreau totuși sa îmi permit sa te contrazic legat de calitatea Daciilor pentru export:nu cred că-și permitea nea' Nicu sa trimită afară gunoaie,mai ales ca îi aduceau valuta. Daciana ta break arata incredibil de bine,ai avut noroc si pentru faptul ca fostul proprietar a folosit-o doar 9 ani,si in acești ani mergând doar la Balaton,iar apoi baga masina in garaj. Din ce-am văzut eu la Daciile de dupa1982-1983,(din Romania) toate au (au avut) probleme cu rugina. Poate avem noi o clima mai aspra decât maghiarii.Dacia mea era destul de ruginita când am dat-o(este adevărat break-ul meu nu vedea garaj decât când il duceam la mecanic).Ai sa spui ca era fabricata după '90 iar calitatea atunci lăsa de dorit. Am un vecin care are un break de prin '87 si care este si el cam ruginit. Este adevărat ca nici aceasta mașină nu a văzut garaj.Si nu cred ca tapițeria scaunelor lui prezinta acea eticheta CTC. Oricum nu eram de acord cu opinia ta ca șoferii români nu aveau grija de masinile lor. Din ce-mi povesteau unchii mei (toți posesori de Dacii) chiar daca pe timpul lui Nea Nicu nu se găseau uleiuri de motoare de calitate,știi vorba aia,ei se descurcau,mai un prieten vaporean,mai un șofer pe tir,etc.
Oricum te invidiez pentru Dacia ta Break,arata superb! |
Salutári si multumiri pt interes cu care imi onorezi topicele . Sá stii cá páná nu am "fugit " din tará, nu cunosteam micile detalii despre modul in care functiona inmánarea, service-ul si intretinerea masinilor export ( Dacii spre ex ) aici in tara asta, fiindcá nu aveam de unde sá le cunosc.
Insá, pe másura trecerii timpului, cunoscánd multi oameni care au lucrat pe atunci in reteaua de stat din aceste doemnii, mi-au povestit cum erau aceste masini livrate, ce obligatii aveau noii proprietari care le prteluau, etc... si am rámas uimit ce era aici fatá de ce era la noi ( ceva obisnuit si normal pt mine pe vremurile acelea ...)
Toate Daciile (care din páate dupá 85-87 deja aveau o reputatie foarte proastá din cauza calitátii mediocre a componentelor )firma MERKUR -(IDMS )a fost nevoitá sá gáseascá solutii ptr prevenirea de ex a ruginei .Astfel D.nul ing Werling Geza ( pe care am onoarea sá-l cunosc personal ) a fost rugat sá conceapá ceva ieftin si la indemáná in aceastá privintá.
Astfel s-au náscut protectoarele de fibrá de sticlá care prtejau cavitátile contraaripilor .
PRIMELE masini la care era f. urgent sá se facá era DACIA ! Mai apoi, vázánd succesul acestui product paleta s-a diversificat, si s-a fácut stanta si ptr alte tipuri socialiste.
Un Domn de la Merkur, care lucra pe atunci aici la una dintre cele mai mari baze de livrare din tará pt Dacia mi-a povestit cá in momentul intrárii pe poarta curtii , Daciile erau puse in ránd si intrau in hala de reparatii automat, se arunca de pe ele bobina de induuctie de Sf.Gheorghe, se inlocuia cu una PAL m se aruncau curelele de ventilator , de asemenea se schimbau ciupercile pt termocupla, se sterángeau suruburile (multe nestránse din fabricá ) din comp.motor, on special cele de la elicea ventilatorului ,( au existat cazuri cánd ventilatorul si-a luat zborul de pe fulie in moemntul pornirii motorului, suruburile fiin d din aluminiu nestránse , care au fost "retezate " de forta centirgugá si au reusit perforarea capotei motorului pe cátiva cm lungime ) etc...
La nici o altá fostá masiná socialistá nu era nevoie de asemenea "finisaje " post fabricá , doar sármana Dacie era mesteritá din cauza calitátii unora din componente.
La livrare, se schimba uleiul automat, (au avut f.multe reclamatii din cauza calit proaste a uleiului,( multe motoare se gripau in rodaj ) si se intreba noul proprietar dacá pt suprapret este dispus sá-i facá masinii terosonarea si antifonarea plus montarea celor 4 oale protecive de fibrá la pasajul rotilor.
De asemenea se schimbau si oribilele planetare, care prin 88-89 deja nu rezistau la mai mult de 30 mii km .Si eu am la masina asta planetare numite Warcia ( adicá crucea gardanicá ext este de la Wartburg adaptatá )si nu am probleme de ani de zile.
La nici o altá masiná socialistá nu apárea fenomenul de dizolvare a vopselei de sampon sau apá purá decát la Daciile anilor 88-89, care la spálare, isi aruncau culoarea pe betonul din fata garajului, aasa cá multe masini din acesti ani au fost revopsite doar din aceastá cauzá (printre care si a mea )
La acea vreme exista o adeváratá retea de cooperative mestesugáresti, care erau specializate in adaptarea unor piuese de calitate superioará pt Dacii .
Cu aceste mici plusuri, Daciile aveau o longevitate mai mare asiguratá , insá si Service-ul obligatoriu din garantie era respectat intocmai de proprietari care nu mestereau masina in fata blocului ca la noi, ci o duceau la Service.
Domnul de la care am cumpárat eu masina asta, mi-a povestit cum trebuia sá meargá la un anume Service desemnat si mai dádea spagá sá i se puná ulei Castrol in masiná, putin mai scump decát cel autohton care era toitusi de calitate buná .
Dacia in fond a fost un turism popular , mai ales din cauza cá era masina care se livra cel mai repede, nu trebuia atseptat 4-5 ani ca si ptr Lada ( cea mai mlt rávnitá si cea mai populará ), Wartburg, Skoda , Trabant etc
Cu toate aceste probleme de calitate, masina era una dintre cele mai comfortabile , consum redus, tractiunea fatá o fácea atrágátoare ptr multi care locuiau pe strázi noroioase , iarna, etc.
Exista o opinie intre posesorii de Dacii, cá dacá folosesti masina mult, in momentul preluárii ei, inscrie-te la urmátoarea Dacie, care in 2-3 ani o va primi ...fiindcá in acest rástimp deja apárea rugina, si problemele de uzurá la multe din ele.
Firmele románesti care livrau piesele ptr fabricá ( UAMT, IMASA, etc ) nu cred cá fáceau piese de calitáti diferite ( pt export si piata interná ) cá doará era aceeasi tará, acelasi material, etc,si aceste probleme apáreau si la aceste masini de export, deci eu sunt de párere cá totusi in mentinerea in stare buná si conservarea masinii, nu calitatea pieselor a fost decisivá ci micile plusuri pe care masina le-a primit aici in Ungaria la acea vreme si reteaua de furmnizare a unor piese de calitate mult mai buná fatá de cele autohtone , in final au contribuit in mae másurá la existante unor masini frumoase, ingrijite páná in zilele noastre.
Scuze de "romanul " cam lung, insá cred cá am reusit sá impártásesc experientele si noutátile aflate de la cei care la acea vreme lucrau in acest domeniu aici . 
|
|
